Traseu Bran (bariera sat Poarta) - Valea Gaura - Saua Hornurilor - Valea Ciubotea - Bran (bariera sat Poarta)
Traseu cu o frumusete aparte din Muntii Bucegi, unde ai posibiliatea sa vezi unele dintre cele mai frumoase vai din tara, dar si cascade, paduri dese si zone abrupe, prevazute cu lant.
INCEPUT TRASEU: Bariera sat Poarta (Bran)
SFARSIT TRASEU: Bariera sat Poarta (Bran)
DIFICULTATE: mediu - dificil (7/10)
LUNGIME: 20 km
DURATA: 9h
ALTITUDINE MINIMA: 900 m
ALTITUDINE MAXIMA: 2405 m
DIFERENTA TOTALA DE NIVEL: +1800 m
MARCAJ:
DATA: 29-Aug-2020
Traseul practic incepe din zona Castelului Bran, dar se mai poate merge cu masina inca ~4km, pe strada Valea Portii, pana cand veti intalni o bariera care interzice circulatia publica. Este un traseu de dificultate medie - ridicata deoarece este un traseu lung si necesita conditie fizica buna, dar care are putine zone in care exista risc de accidentare. Fiind un traseu de aproximativ 9 - 10h (in conditiile in care am plecat de la bariere si tot aici ne-am si intors), trebuie executat in perioada verii, pentru a evita intunericul la coborare. Iarna este inaccesibil.
Primul indicator este din Bran, in capatul strazii Valea Portii, iar cel de-al doilea este la celalalt capat al strazii, pana unde am mers cu masina.
La nici 100m de indicatoarele de mai sus, avem bariera mentionata in descriera traseului. Trecem pe langa ea si urmam drumul forestier. La momentul in care am facut acest traseu, marcajele erau in stare foarte buna si suficient de dese.
Dupa ce am trecut de o rascuce in care ne-am intersectat cu drumul catre Vf Omu pe Culmea Ciubtea, am luat-o spre dreapta si am inceput sa urcam sustinut pe un drum forestier, plin de noroi.
Dupa ce am parcurs si acest drum forestier, ne continuam urcusul pe o carare serpuita prin padure. Traseul de inceput nu este asa spectaculos.
La un moment dat ajungem intr-o poiana (unde ne-am oprit la o gustare de zmeura), dupa care incepe o coborare. Aici eram putin nedumeriti, dar marcajele indicau ca suntem pe traseul corect.
Dupa 2h 30m de mers prin padure, in fata ne intampina munti falnici. Privelistea este superba si deja ne-a fost rasplatit drumul de pana aici.
Ne continuam drumul mai mult cu privirea catre munti decat pe poteca. Ne apropiem de cascada Moara Dracului. Indicatoarele sunt clare si nu aveti cum sa o ratati.
Cascada Moara Dracului.
Am facut drum intors 5 min, catre traseul principal, de la care ne-am abatut pentru a ajunge la cascada si am continuat urcarea. Ajungem aproape de izvorul cascadei, unde apa pur si simplu impresiona prin limpezimea ei.
Urmeaza o portiune de lanturi destul de lunga (~100m), in care se urca sustinut. Aici este si singura zona dificila din traseu, in care exista riscul unei accidentari.
Zona cu lanturi vazuta de sus.
Urmeaza sa intram in caldarea vaii. De aici se poate observa si cabana Omu, undeva in fata, sus pe creasta.
Traversam aceasta minunata caldare si urcam spre Saua Hornurilor.
Valea Gaura privita de sus.
Saua Hornuri. Aici am decis sa nu mai mergem pana pe Varful Omu, si ne-am continuat drumul pe Culmea Ciubotea. Asta bineinteles dupa ce am luat o pauza si am admirat vederea catre Malaiesti.
Vedere spre Cabana Malaesti. Privelistea este superba, iar in fara noastra era o prapastie care depasea 100m. Mai precis, aici suntem la intrarea in Hornurile Mari. In fata se pot vedea Vf. Postavaru si orasul Brasov.
Urmand triunghiul galben din Saua Hornuri, ajungem sa coboram pe Valea Ciubotea, care de asemeni ne intrece asteptarile. In fata puteam vedea tot masivul Piatra Craiului si localitatile din jurul acesteia.
Valea Ciubotea. Peisajul din spate devenea din ce in ce mai frumos, pe masura ce coboram.
Am intrat din nou in padure si continuam coborarea pana la bariera de la care am pornit.
Traseul vazut pe harta
Ca impresie generala, traseul este unul de anduranta, fiind solicitant atat la urcare cat si la coborare, dar efortul este rasplatit pe masura.