Zarnesti - Manastirea Coltul Chiliilor - Padina Sindilariei - Vf. Turnu - Padina Hotarului - Zarnesti
Traseu spectaculos si solicitant in Muntii Piatra Craiului. Traseul contine 3 mari zone distincte: zona de padure, zona de grohotis si zona cu jnepanis.
INCEPUT TRASEU: Drumul dinspre Zarnesti spre Plaiul Foii
SFARSIT TRASEU: Acelasi loc din care am pornit
DIFICULTATE: mediu - dificil (7/10)
LUNGIME: 9 km
DURATA: 9h
ALTITUDINE MINIMA: 736 m
ALTITUDINE MAXIMA: 1914 m
DIFERENTA TOTALA DE NIVEL: +1199 m
MARCAJ:
DATA: 22-Aug-2020
Traseul incepe de pe drumul care duce catre Plaiul Foii, la aproximativ 1km dupa ce am iesit din Zarnesti. In acest punct veti observa un indicator catre Manastirea Coltul Chillilor, pe partea dreapta in sensul de mers, iar pe partea stanga un panou informativ, care indica ca va aflati in Parcul National Piatra Craiului. Aici se face la stanga un drum neasfaltat, pe care se mai poate urca cu masina ~500m, daca aveti garda la sol mai inalta. Noi am preferat sa o lasam aici si ne-am continuat drumul pe jos catre Coltul Chillilor. Tin sa precizez ca aveti nevoie sa va aprovizionati cu apa de la inceputul traseului, pentru ca pe parcurs nu veti mai gasi.
Mai puteti lua apa de la manastire (~100m inainte de manastire) , pe partea stanga e un mic foisor si o teava cu apa.
Absolut necesari sunt si bocancii.
Aici incepe traseul nostru. In stanga se observa muntele pe care urmeaza sa urcam.
Ne continuam calatoria manastire. In drum, cam dupa 30min de mers, ne intersectam cu drumul care duce catre Vf. Turnu, prin Padina Hotarelor (marcaj cruce albastra) si care se continua spre stanga. Aici ne vom intoarce la coborare. Noi continuam sa mergem spre dreapta, pe drumul de masina.
Manastirea este amplasata intr-un loc mirific, inconjurata de padure. Gasim aici o oaza de liniste, unde erau doar cativa oameni veniti in vizita si un calugar care ingrijea gradina. Nu stam prea mult aici si continuam sa urcam prin poiana din imagine. Putin mai in fata observam si banda albastra si de aici drumul se curbeaza usor la stanga, unde intram in padure.
Nu dupa mult timp intalnim indicator catre Vf. Turnu (3h) prin Padina Sindilariei, traseu marcat cu curuce rosie. Pana aici am facut 1.5h, in conditiile in care am oprit sa luam apa de langa manastire si am facut si un mic popas la manastire.
Dupa ce am trecut de o mica zona cu lant, care poate crea dificultati, deoarece este usor surplombata, peisajul se schimba radical. Am iesit din padure si am intrat in zona cu grohotis.
Urcare prin grohotis. Peisajul este absolut fermecator. Suntem inconjurati de stanci impunatoare, iar in spate avem vedere catre Plaiul Foii.
Peisajul este superb, de jur imprejur. As fi stat sa fac mai multe poze, dar timpul este limitat.
Aici se termina grohotisul si incepem ascensiunea prin jnepenis. Pe langa noi au trecut alti 2 turisti, de altfel si singurii cu care ne-am intalnit pe tot traseul.
Cu greu ne facem loc prin jnepenisul des si intalnim si indicator catre varf.
Peisajul se schimba brusc din nou, in momentul in care iesim din aceasta mare de jnepeni. De aici observam Zarnestiul si orasele vecine, inclusiv Brasovul. De asemeni vedem si varful Turnu, care este foarte aproape. Aici luam o pauza de masa bine meritata. Pana aici am facut 4h de cand am plecat de la masina.
Vedere de pe Vf. Turnu. In primul plan vedem Piatra Mica, iar in departare Muntii Bucegi. Totul este la superlativ aici.
Dupa alt mic popas, unde am stat de vorba cu alti turisti care urcat pe Padina Hotarelor, ne indreptam catre marcajul cruce albastra, care se afla la ~150m in directia Piatra Mica (mergem foarte putin pe marcaj punct rosu, care se vede si in imaginea de mai sus).
La intrarea pe traseu ne intampina din nou jnepenii, dar nu la fel de desi ca cei de la urcare. Aceasta portinue este destul de dificila deoarece pietrele erau umede si alunecau foarte tare. Nu stiu daca a plouat cu cateva zile inainte sau pietrele sunt asa tot timpul. Noi am mers pe o vreme de vara insorita, dar totusi era umed pe jos.
Coborare pe Padina Hotarelor prin grohotis. Peisajul este aproape simetric cu cel de la urcare (prin Padina Sindileriei), numai ca aici perspectiva este mult mai larga si putem vedea in jos o buna bucata de drum pe care urmeaza sa o strabatem.
Dupa ce am trecut de o zona cu lant si o portiune de piatra mai dificila, unde nu exista lant, intram din nou in padure. Am fost avertizati de sus de alti turisti care au urcat pe acest traseu ca exista aici o zona mai dificila de parcurs, dar la coborare nu ne-a facut probleme foarte mari. Cu atentie se pot trece. Probabil ca la urcare e mai dificil, dar nu am facut si acest experiment :).
Dupa 9h de la plecare, ne-am intros in acelasi punct. Traseul a fost unul care ne-a intrecut asteptarile din toate punctele de vedere. Pe final am inceput sa resimtim si oboseala la picioare.
Ca impresie finala recomand acest traseu tuturor care au conditie fizica buna si au mai facut cel putin un traseu usor-mediu prin Piatra Craiului, pentru a simti pe propria piele cam ce presupune.
Traseul nu este recomandat pe timp de ploaie sau zapada.